Datele publicate de ANCPI pentru luna noiembrie 2025 indică o scădere vizibilă a numărului de tranzacții imobiliare la nivel național. La prima vedere, cifrele pot părea îngrijorătoare: 50.059 de imobile vândute, cu peste 8.400 mai puține față de luna octombrie și cu peste 8.300 sub nivelul din noiembrie 2024. Datele arată că piața traversează o perioadă de ajustare și reașezare, influențată de factori economici, comportamentali și sezonieri.
Noiembrie este, în mod tradițional, o lună de tranziție în piața imobiliară. Activitatea începe să încetinească înainte de finalul de an, iar deciziile majore sunt adesea amânate pentru primul trimestru al anului următor.
Bucureștiul și marile zone urbane rămân motorul pieței
Chiar și într-o lună cu volum mai redus, Bucureștiul rămâne de departe cea mai activă piață imobiliară din România, cu 7.983 de tranzacții. Ilfovul, cu 4.029 imobile vândute, confirmă încă o dată expansiunea continuă a zonei metropolitane, iar Timiș, cu 2.804 tranzacții, se menține în topul județelor cu activitate ridicată.
Aceste cifre arată un lucru esențial: cererea se concentrează în continuare în zonele cu infrastructură, locuri de muncă și perspective de dezvoltare. Bucureștiul și județele din jurul său atrag în continuare atât cumpărători finali, cât și investitori, chiar și într-un context economic mai prudent.
La nivelul reședințelor de județ, Cluj-Napoca (1.248 tranzacții), Brașov (980) și Iași (830) își păstrează poziția de poli regionali ai pieței imobiliare. Aceste orașe au un profil comun: populație activă, centre universitare puternice, cerere constantă pentru locuințe și o piață a chiriilor foarte dinamică.
Diferențele mari între județe arată o piață polarizată
La polul opus, județe precum Teleorman, Călărași sau Covasna înregistrează volume extrem de mici de tranzacții. Aceste discrepanțe nu sunt noi, dar devin tot mai evidente în perioadele de ajustare a pieței.
Scăderea tranzacțiilor nu este uniformă la nivel național. Ea afectează în special zonele cu populație în scădere, oportunități economice limitate și cerere slabă pe termen lung. În aceste județe, piața imobiliară este mult mai vulnerabilă la schimbările de context economic, iar deciziile de cumpărare sunt amânate mai ușor.
Această polarizare sugerează că, în 2025, nu mai putem vorbi despre „piața imobiliară din România” ca un întreg omogen, ci despre mai multe piețe locale, cu dinamici foarte diferite.
Scăderea tranzacțiilor față de 2024: semnal de prudență
Comparativ cu noiembrie 2024, numărul tranzacțiilor este mai mic cu peste 8.300 de unități. Acest lucru reflectă, în mare parte, un comportament mai precaut al cumpărătorilor. Costurile de finanțare rămân un factor important, chiar dacă piața creditelor începe să se stabilizeze.
Cu toate acestea, scăderea nu este una abruptă sau accelerată, ci una relativ controlată. Nu asistăm la o retragere masivă din piață, ci la o selecție mai atentă a achizițiilor. Cumpărătorii analizează mai mult, negociază mai dur și sunt mai atenți la raportul valoare-preț.
Această etapă este tipică pentru o piață care încearcă să se echilibreze după ani de creșteri rapide și presiune pe prețuri.
Ce ne spune evoluția ipotecilor despre piață
Numărul ipotecilor la nivel național, 33.833, este cu doar 714 mai mic față de noiembrie 2024. Această scădere relativ mică, raportată la volumul total de tranzacții, indică faptul că finanțarea prin credit rămâne activă.
Bucureștiul, Ilfovul și, interesant, Călărașiul se află în topul județelor cu cele mai multe ipoteci. În special în zona București-Ilfov, creditul ipotecar continuă să fie principalul instrument de achiziție, semn că cererea reală de locuire este încă prezentă.
În județele cu un număr mic de ipoteci, precum Gorj, Harghita sau Sălaj, piața este dominată fie de tranzacții cash, fie de o activitate imobiliară mult mai redusă.
Piața terenurilor agricole: un indicator diferit, dar relevant
Un element interesant din datele ANCPI este volumul tranzacțiilor cu terenuri agricole. Timiș, Arad și Dolj conduc acest segment, ceea ce sugerează o activitate constantă în zona investițiilor agricole și a consolidării terenurilor.
Acest tip de tranzacții are o dinamică diferită față de piața rezidențială, dar oferă indicii despre interesul pentru active reale, pe termen lung. În perioade de incertitudine, terenurile agricole sunt adesea percepute ca investiții mai stabile, mai ales în județele cu potențial agricol ridicat.
Ce urmează pentru piața imobiliară în 2026
Datele din noiembrie 2025 conturează o piață mai matură, mai atentă și mai selectivă. Este de așteptat ca începutul lui 2026 să aducă o relansare graduală a tranzacțiilor, mai ales în marile orașe și în zonele metropolitane.
Cumpărătorii care au amânat deciziile în toamnă ar putea reveni în piață, în special dacă condițiile de finanțare se stabilizează. În același timp, dezvoltatorii și vânzătorii vor fi nevoiți să fie mai realiști în privința prețurilor și mai atenți la calitatea ofertelor.
Te-ar putea interesa și articolul nostru despre noile taxe imobiliare care intră în vigoare din 2026
Concluzie
Noiembrie 2025 marchează o etapă de ajustare și recalibrare. Datele ANCPI arată clar unde există cerere reală, unde piața rămâne activă și unde apar blocaje structurale.
Bucureștiul și marile centre urbane continuă să susțină piața, în timp ce zonele cu cerere slabă resimt mai puternic scăderea volumelor. Pentru cumpărători, investitori și dezvoltatori, aceste date sunt un instrument valoros de orientare.
