Piața imobiliară din UE în Q3 2025: ce spun datele Eurostat și unde se află România
După o perioadă marcată de incertitudine, dobânzi ridicate și prudență în deciziile de cumpărare, piața imobiliară europeană continuă să se reașeze. Datele oficiale Eurostat pentru trimestrul III 2025 comparativ cu trimestrul III 2024 oferă o imagine clară: prețurile locuințelor cresc din nou în majoritatea statelor UE, dar ritmul diferă semnificativ de la o țară la alta.
Această diferențiere devine esențială pentru cumpărători, investitori și proprietari care încearcă să înțeleagă dacă piața se află într-o fază de recuperare sănătoasă sau într-o nouă zonă de risc.
Imaginea de ansamblu: UE și zona euro
La nivelul Uniunii Europene, prețurile locuințelor au crescut în Q3 2025 cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. În zona euro, creșterea anuală a fost ușor mai temperată, de 5,1%, respectiv 5,3% în zona euro extinsă (EA21).
Aceste valori confirmă două lucruri importante:
- corecțiile din 2023–2024 s-au oprit în majoritatea piețelor,
- revenirea este una neuniformă, influențată de factori locali precum accesul la credit, oferta nouă și presiunea demografică.
România în context european: creștere peste medie, dar fără excese
Conform Eurostat, România a înregistrat o creștere anuală de 6,6% în Q3 2025, peste media UE și peste zona euro.
Această poziționare este relevantă din mai multe perspective:
- România nu se află în topul piețelor supraîncălzite,
- dar nici în zona de stagnare sau scădere,
- ceea ce sugerează o piață activă, susținută de cerere reală, nu doar de speculație.
Creșterea vine într-un context în care:
- volumul tranzacțiilor rămâne sub maximele istorice,
- cumpărătorii sunt mai calculați,
- iar diferențele dintre proprietățile bune și cele slab poziționate devin tot mai vizibile.
Țările cu cele mai mari creșteri de preț
Datele Eurostat arată clar că Europa Centrală și de Sud conduce clasamentul creșterilor:
- Ungaria: +21,1%
- Portugalia: +17,7%
- Bulgaria: +15,4%
- Croația: +13,8%
- Slovacia: +13,4%
- Spania: +12,8%
- Cehia: +10,8%
- Lituania: +10,8%
În aceste piețe, creșterea este alimentată de:
- deficit sever de locuințe,
- presiune investițională (inclusiv capital extern),
- urbanizare accelerată și migrație internă.
Totodată, aceste valori ridicate ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen mediu, mai ales în contextul dobânzilor încă ridicate.
Piețe cu evoluții slabe sau negative
La polul opus, există state unde piața imobiliară rămâne sub presiune:
- Finlanda: −3,1%
- Cipru: +0,1%
- Suedia: +0,5%
- Franța: +0,7%
- Luxemburg: +1,2%
Aceste piețe sunt caracterizate de:
- corecții post-pandemie încă nefinalizate,
- cerere internă mai slabă,
- sau politici de creditare mai restrictive.
Este important de menționat că în aceste state, scăderea sau stagnarea prețurilor nu indică neapărat o criză, ci o normalizare după ani de creșteri accelerate.
Ce diferențiază România de piețele extreme
România se poziționează într-o zonă de echilibru relativ:
- creștere peste media UE,
- dar mult sub ritmurile din Ungaria sau Portugalia,
- cu o cerere încă puternic influențată de nevoia reală de locuire.
Această poziție explică de ce:
- locuințele bine poziționate se vând în continuare,
- proprietățile supraevaluate stagnează,
- iar negocierile devin tot mai frecvente.
Piața românească pare să intre într-o etapă de maturizare, în care prețul nu mai crește automat, ci trebuie susținut de valoare reală.
Ce înseamnă aceste date pentru cumpărători și proprietari
Pentru cumpărători, cifrele Eurostat sugerează că:
- nu ne aflăm într-o perioadă de scăderi generalizate,
- dar nici într-un moment de grabă,
- decizia trebuie fundamentată pe calitatea proprietății, nu pe trendul general.
Pentru proprietari și investitori:
- piața permite încă ajustări de preț,
- însă diferențele dintre orașe, cartiere și tipuri de locuințe devin decisive,
- iar strategiile de vânzare sau închiriere trebuie adaptate la realitatea locală, nu la media UE.
Concluzie
Datele Eurostat pentru Q3 2025 vs Q3 2024 confirmă o revenire moderată a pieței imobiliare europene, cu variații majore între state. România se află într-o zonă sănătoasă, peste media UE, dar fără semne clare de supraîncălzire.
